Sari la conținut

Televizorul pe post de dădacă

Televizorul pe post de dădacă

          Dragilor, în societatea în care trăim, care cere perfecțiune de la noi pe toate planurile vieții, este de înțeles că uneori căutăm, hai să le zicem „scurtături” pentru a ne achita de toate obligațiile ce ne sunt impuse sau ni le auto-impunem. Copiii nu se mai cresc unul pe altul, cum zice generația de părinți ai noștri; nu mai merg singuri să se joace șotron în fața blocului, ci trebuie duși în parcuri care mai de care, ca să nu mai vorbim de tot felul de activități; nu mai mănâncă de toate, cum aparent făceam noi, ci au tot felul de indicații și restricții alimentare. Și sunt multe de acest fel… Nu mă înțelegeți greșit, nu zic că era mai bine cum se proceda atunci. Dar dacă mai adăugăm și faptul că acum părinții lucrează aproape zi-lumina și avem pretenția de la noi să fie și casa imaculată, devine ușor de înțeles de ce în multe familii telefonul și televizorul au ajuns să fie luate pe post de dădacă.

          Pentru că la cabinet se observă cu ochiul liber creșterea marcată a cazurilor de copii afectați negativ de această “dădacă virtuală”, astăzi o să începem discuția despre impactul ecranelor în dezvoltarea psihică a puiuților noștri.

          Și începem cu tulburările de limbaj. Tot mai mulți copii încep să vorbească mai târziu și au dificultăți de pronunție, iar acest lucru nu este deloc surprinzator luând în calcul faptul că în aproximativ una din trei locuințe televizorul este aproape permanent pornit. Gândiți-vă că în prima parte a vieții, copiii învață aproape tot prin imitație, iar interacțiunea cu părintele, interesul lui de a imita și încerca să pronunțe după modelul adultului, precum și capacitatea de a fi atent la ce i se spune, sunt mult diminuate, chiar dacă nu vorbim despre vizionare activă și televizorul este pornit doar pe canale care nu prezintă interes pentru el.

          Ca și situație ideală, copiii cu vârste de până la 3 ani, nici nu ar trebui să știe cum arată telefonul sau televizorul pornite, dar luați în calcul că fiecare oră petrecută în fața ecranelor contează în mod negativ și că se adună tot timpul, nu doar perioadele mai prelungite de expunere.

          Informațiile din acest articol sunt preluate din rubrica radio „Minutul de parenting” difuzată la Radio Timișoara, în data de 12 Mai 2022. Ascultă audio aici.

IMPORTANT
Acest articol are scop strict educativ! Nu înlocuiește o consultație și nu stabilește un diagnostic.
Te rog să consulți un specialist înainte de a lua o decizie medicală.
Părerile pacienților noștri
Violeta Bonte
Violeta Bonte
2023-09-21
Recomand cu multa căldură este un loc în care copii se simt ca și acasă ia doamna doctor este un medic care pe lângă faptul ca își face meseria este și un om cu care poți comunica mulțumim întregi echipe pentru ajutorul acordat
John Adler
John Adler
2023-09-09
Ma bucur mult ca l-am intalnit pe Dr. Andrei. 10/10
Melania Ologu
Melania Ologu
2023-09-09
Domnul Andrei este un doctor rabdator si cu multa intelegere fata de copii!
Igor Scutaru
Igor Scutaru
2023-09-09
Il recomand cu caldura pe Dl. Dr. Andrei
Adriana Luca
Adriana Luca
2023-07-19
O echipa minunata iar dna doctor Burneci este nu doar o foarte buna profesionista dar si un om cald, generos si foarte empatic. ne bucuram mult ca ne sunteti un partener de nadejde!
Mihaela Diana Crepcia
Mihaela Diana Crepcia
2023-07-18
O recomand din suflet pe dna. dr. Burneci! Datorită dumneaei, astăzi, băiețelul meu este atât de bine!
Elisabeta Szabo
Elisabeta Szabo
2023-07-08
Suntem foarte mulțumiți de serviciul oferit de doamna Dr.Burneci Georgiana,a ajutat pe fata mea foarte mult și o recomand cu toată încrederea!
Alin Isac
Alin Isac
2023-07-06
Recomand! O adevărată profesionistă doamna doctor. Mi-a rezolvat o problemă de sănătate din familie.Personal foarte amabil! Mulțumesc pentru tot!